Pluralitate de infractori

Pluralitate de infractori: infract poate fi sav de o sg persoana sau de mai multe persoane, situatie in care exista pluralitate de infractori. Se poate realiza in forme diferite: 1. Pluralitatea naturala: exista at cand o infract nu poate fi sav decat prin cooperarea mai multor persoane dintre care unele pot actiona cu vinovatie iar altele fara vinovatie (bigamie). 2. Pluralitate costituita: at cand mai multe pers se asociaza in vederea sav de infractiuni 3. Pluralitaea ocazionala sau participatia penala: at cand infract se sav in mod ocazional de mai multe persoane intre care se stabileste o legatura subiectiva. Conditiile participatiei: sa existe o pluralitate de faptuitori care contribuie la realizarea unei infract in calitate de autor, coautor, instigator, complice; participantii trebuie sa aiba o anumita calitate. Pot coopera majori cu minori, femei-barbati, romani-straini.; sa existe legatura psihica intre participanti, care se poate realiza in baza unei intelegeri exprese sau tacite ce poate avea loc anterior sau concomitent cu sav faptei penale; existenta cooperarii la sav aceleasi infract; cooperarea mai multor persoane sa nu fie ceruta de continutul legal al infract. Autorul: art 24 este persoana care sav in mod nemijlocit fapta prevaz de LP. Coautorul: este considerat ca fiind acea forma a participatiei in care la sav unei fapte pen si-au adus contributia mai multe persoane prin acte de executare si in baza aceleiasi legaturi subiective. Conditii: sa se realizeze o legatura subiectivaintre coautori inainte de punerea in executare a actiunii sau in timpul executarii acesteia. Actiunea trebuie comisa impreuna prin acte de executare specifice laturii obiective ale acesteia. Instigarea: e persoana care cu intentie determina pe o alta pers sa sav o fapta prev de LP. Este denumit si autor intelectual sau moral. Instigarea ca forma a participatiei penale consta in fapta unei pers denumita instigator de a determina cu intentie o alta persoana denumita instigat sa sav o fapta prev de LP. Exteriorizarea intentiei se manifesta prin: indemn, incitare. Mijloacele de instigare se pot concretiza in: promisiuni, rugaminti, amenintari, insinuari, trezirea unor sentimente de ura, de gelozie. Activitatea de instigare trebuie sa fie anterioara luarii hotararii infractionale altfel suntem in prezenta complicitatii. Formele instigarii: instigarea proprie: cand instigatorul si instigatul actioneaza cu intentie, instigare improprie: cand instigatorul actioneaza cu intentie iar autorul din culpa sau fara vinovatie. Complicitatea: complice: este persoana care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la sav unei fapte prev de LP. E complice si persoana care promite inainte sau in timpul sav faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor chiar daca dupa sav faptei promisiunea nu e indeplinita. Conditii: complicele sa actioneze cu intentie; contributia efectiva a complicelui la sav faptei care se poate realiza in 3 modalitati: inlesnirea: consta in indeplinirea unor acte anterioare sav faptei penale care au caracterul unor acte preparatorii si constau in luarea unor masuri sau procurarea de mijloace care sa faciliteze comiterea infract. Ajutorul: se concretizeaza in acte de natura materiala sau morala indeplinite in timpul executarii actiunii de catre autor. Promisiunea de tainuire si de favorizare. Formele complicitatii: complicitatea materiala: consta in punerea la dispozitie autorului a unor mijloace care sa il ajute la sav infract.poate consta si in inlaturarea piedicilor care s-ar putea ivi in sav infract. Complicitatea morala sau intelectuala: consta in contributia la intarirea sau mentinerea hotararii infractionale a autorului care deja era luata. Poate consta din: procurarea de date, informatii, sfaturi. Pedeapsa in caz de participatie: participatia proprie: participantii la infract trebuie sa fie sanctionati cu aceasi pedeapsa legala, diferentiera facandu-se in fctie de contributia fiecaruia prin individualizarea judiciara. Participatia improprie: instigatorul si complicele se sanctioneaza cu pedeapsa pe care L o prevede pt fapta comisa cu intentie iar autorul cu pedeapsa pt fapta din culpa, iar daca ac sav fapta fara vinovatie nu se pedepseste

Formele infractiunii intentionate in fct de fazele ei si de desfasurare

Formele infractiunii intentionate in fct de fazele ei si de desfasurare: infract intentionata se desfasoara in timp, din momentul nasterii ideii infractionale si pana la producerea urmarii prevazute de L si de infractor care o doreste sau o accepta. Infract intentionata are 2 etape: interna si externa. Etapa interna: cuprinde intervalul de timp in care in constiinta infractorului au loc procese psihice specifice care caracterizeaza atitudinea lui fata de sav faptei prevazuta de LP si fata de urmarile acesteia. In ac perioada se formeaza latura subiectiva a infract avand mai multe faze: nasterea ideii infractionale; deliberarea asupra sav infractiunii (lupta motivationala); luarea hotararii de a sav infract care poate avea loc dupa o perioada mai indelungata de la nasterea ideii. Aceasta etapa nu are relevanta penala si nu e incriminabila pt ca simpla luare a hotararii nu depaseste fraul interior al persoanei, cata vreme nu s-a concretizat intr-o fapta prevaz de LP. Etapa externa: consta in manifestarea exterioara a hotararii infractionala in toate actiunile si actele efectuate in vederea realizarii hot de a comite infractiunea. Ac etapa are mai multe etape: faza actelor de pregatire, tentativa, infractiunea consumata, infractiunea epuizata. 1Faza actelor de pregatire: actele de pregatire constau in procurarea de catre autor, coautor sau complice a unor mijloace materiale, date, informatii cu privire la timpul, locul, modul si mijl de sav a infract. Acestea pot fi: de natura materiala, intelectuala (cand se culeg informatii asupra conditiilor cand urmeaza sa se comita fapta). 2Tentativa: consta in punerea in executare a hot de a sav infract executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul. Exista tentativa si in cazul in care consumarea infract nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijl folosite, ori datorita imprejurarii. Nu exista tentativa cand imposibilitatea de consumare a infract e datorita modului cum a fost conceputa executarea (tentativa improprie). Conditii: sa existe intentia de a sav infract respectiv intentia de a comite acte de executare indreptate spre consumarea unei infract determinate; intentia poate fi directa sau indirecta; sa existe un inceput de executare a infract constand in acte concrete indreptate nemijlocit impotriva valorii ocrotite de LP; actiunea a carei executare a inceput sa se intrerupa fie din motive independente de infractor fie din proprie initiativa, sau cu toate ca actiunea a fost dusa pana la capat sa nu se produca efectul. Formele tentativei: 1. Tentativa terminata: exista cand executarea a fost finalizata dar nu s-a produs efectul. in art 20 al 2 executarea e dusa pana la capat numai ca infract nu se consuma datorita: insuficientei sau defectuozitatii mijl folosite; lipsei obiectului de la locul in care acesta credea ca se afla; aceasta forma a tentativei terminate mai e denumita si tentativa improprie. Infractiuni la care nu e posibila tentativa: fie datorita elem material, fie celui subiectiv: -infract omisive (prin inactiune) nu sunt susceptibile de tentativa pt ca acestea se consuma in momentul in care nu s-a efectuat actiunea prev de L in termenul stabilit. – infract cu executie prompta (ultrajul) – infract de obicei (prostitutia) – infract din culpa, infract preterintentionale, infract continue si continuate. Pedepsirea tentativei: art 21 tentativa se pedepseste numai cand LP prevede expres aceasta. Se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jum maximului prev de L pt infract consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei. Daca pedeapsa prevazuta de L e detentiunea pe viata se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 șa 25 ani. In cazuș pers juridice tentativa se sanct cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul amenzii prevaz de L pt infract consumata reduse la jumatate. La ac pedeapsa se poate adauga una sau mai multe din pedepsele complementare cu exceptia dizolvarii pers juridice. Cazurile de nepedepsire a tentativei: art 22 desistarea: consta in intreruperea de bunavoie a actiunii de catre infractor inainte de terminarea ei. E posibila numai in tentativa intrerupta si presupune conditii: intreruperea actului de executare de catre autor sau coautor; intreruperea acestui act in mod benevol, renuntarea de bunavoie la continuarea actului de executare. Impiedicarea producerii rezultatului: se intalneste la tentativa terminata perfecta si presupune: actul de executare sa fie terminat; impiedicarea producerii rezultatului sa apartina initiativei faptuitorului; impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei. Daca actele indeplinesc pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constitue o alta infract, se va aplica pedeapsa pt acea infract. 3. Infractiunea consumata: cand actiunea sau inactiunea s-a realizat in totalitatea ei si s-a produs usp. E forma perfecta a infract. Infract pot fi: infract de rezultat: se consuma at cand s-a produs rezultatul prevazut in norma de incriminare. Infract de pericol: se consuma cand se termina actiunea sau inactiunea moment in care se produce starea de pericol. Delimitarea tentativei de infractiunea consumata: la infract la care e posibila tentativa nu e intotdeauna incriminata; sunt infract la care nu e posibila tentativa; at cand e posibila tentativa se sanctioneaza mai usor decat infract consumata: in limitele reduse la jumatate; se produce usp la infractiune iar la tentativa nu se produce; infract consumata e forma tipica perfecta a infract pe cand tentativa e o forma imperfecta a infract

Structura –Elementele Infractiunii:

Structura –Elementele Infractiunii: 1. Obiectul Juridic: e format din valorile sociale existente in cadrul relatiilor sociale prevazute in normele din partea speciala a cp si in alte legi, valori care sunt lezate prin diverse actiuni sau inactiuni periculoase. Ob jurid sta la baza determinarii speciei si gradului de pericol soc legal al infract constituind sistemul principal de sistematizare a partii speciale a cp. Categoriile ob jurid sunt: ob jurid general: e format din totalitatea valorilor din cadrul relatiilor soc ocrotite de dr pen. Ob jurid generic: format din valorile existente in cadrul relatiilor sociale de aceasi natura, ocrotite de dr pen si care pot fi lezate numai prin anumite actiuni sau inactiuni. El e comun pt o an grupa de infact (infract contra persoanei, patrimoniului) ob jurid specific: se ref la valoarea contra careia se indreapta actul infractional, caracterizata prin trasaturi proprii care servesc la individualizarea unei infract in cadrul aceleiasi grupe de infract (infract de furt se deosebeste de cea de talharie desi fac parte din grupa de infract contra patrimoniului). In fctie de infract sav care poate leza cel putin 2 valori ocrotite de aceasi norma pen ob jurid specific poate fi: complex cand e format din cel putin 2 valori diferite ocrotite prin aceasi norma pen care trebuie lezate prin actiuni separate pt ca infract sa se consume. E vb de infract complexe care au un ob jurid specific direct si unul indirect. (infract de talharie are ca ob jurid specific direct valoarea patrimoniala lezata iar ca ob indirect valoarea referitoare la integritatea corporala). Exista sit cand infract are un ob multiplu cu toate ca ea nu e complexa. (delapidare). 2. Obiectul material: e constituit din lucru sau fiinta care incorporeza unele valori ocrotite de LP si asupra carora se indreapta actiunea sau inactiunea. E intalnit numai la infract materiale (furt). Infractiunile de rezultat au si obiect juridic si ob material, pe cand infract de pericol au numai ob juridic. Ob juridic e format din valorile ocrotite de LP pe care primul le incorporeaza. Subiectii infractiunii: sb activ al infract: e faptuitorul: -trebuie sa fi implinit 14 ani, pana la acea varsta minorul nu raspunde dpdv pen existand o prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului. Intre 14-16 ani minorul rasp pen numai daca se dovedeste ca a sav fapta cu discernamant. Minorul care a implinit 16 ani rasp pen cu conditia sa nu se fi dovedit ca a comis fapta fara discernamant. Discernamantul este capacitatea bio-psihica a persoanei de a-si da seama de natura actiunii sau inactiunii intreprinse si de urmarile ei socialmente periculoase, este atitudinea unei persoane de a intelege natura si urmarile faptei pe care le savarseste. – libertatea de vointa si de actiune: persoana a actionat in mod liber fara nici o constrangere potrivit propriei sale convingeri si hotarari. Persoana juridica: art 19 indice 1 pers juridice cu exceptia statului, autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul dreptului privat raspund pt infract sav in realizarea obiectului de activitate sau in interesul sau in numele persoanei juridice. Rasp pen a persoanei juridice nu inlatura rasp pen a pers fizice care a contribuit la sav infract. Exista situatii cand legea cere sb activ sa aiba o anumita calitate ceruta in mod expres de norma de incriminare pt a realiza infract in forma de baza sau in forma calificata. (infract de pruncucidere solicita sb activ calitatea de mama). La ac ipostaze avem de a face cu un sb activ special sau calificat, iar calitatea trebuie sa existe in mod obligatoriu in momentul comiterii infractiunii. Sb pasiv al infract: e persoana impotriva careia se indreapta actiunea sau inactiunea prevaz de LP. Poate fi statul sau orice persoana fizica sau juridica. Se mai numeste victima infract. Exista sit cand sb pasiv Lii permite o anumita calitate ce trebuie sa existe in momentul sav infract. In ac caz sb pasiv se numeste sb pasiv special. Latura obiectiva: consta in fapta omului indreptata impotriva valorilor sociale protejate de L, precum si urmarile socialmente periculoase produse de aceasta, intre ele existand un raport de cauzabilitate. Este formata din: -actiune- se intelege sav a ceva ce L interzice, incalcandu-se astfel o norma prohibitiva. – inactiunea- consta in abtinerea de a efectua o actiune pe care L o cere a fi infaptuita, incalcandu-se in acest fel o norma onerativa. – u.s.p.- este schimbarea produsa in realitatea inconjuratoare sau pericolul producerii unei astfel de schimabari, datorita actiunii sau inactiunii prev de LP. Ac schimbare se concretizeaza fie intr-un rezultat material fie intr-o stare de pericol.- raportul de cauzalitate care apare intre actiunea sau inactiunea infractionala care este cauza si usp care este efectul. Subelementele secundare ale lat obictive ale infract sunt imprejurarile legate de loc, timp, mod si mijloace de sav a infract, ele sunt prezente cu ocazia sav oricarei infract pt ca ac nu poate fi conceputa in afara locului sau a timpului, iar comiterea se face in anumit mod si cu anumite mijloace. Latura subiectiva: este complexul de procese psihice. Infract e insotita si de atitudinea psihica, adica un complex de procese psihice specifice vinovatiei care preced si insotesc actiunea sau inactiunea si usp. Ac procese psihice alcatuiesc latura subiectiva o infract care are ca subelement principal vinovatia si subelemente secunadare mobilul si scopul. Pt a exista vinovatie trebuie sa se constate discernamantul faptuitorului, sa fie sav cu intentie sau din culpa. Intentia: fapta e sav cu intentie cand infractorul: prevede rez faptei sale, urmarind producerea lui prin sav acelei fapte; prevede rez faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui. Modalitatile intentiei:1 intentie directa: exista at cand infractorul prevede uramarea faptei si doreste producerea ei. 2Intentia indirecta: cand infractorul prevede usp pe care nu o urmareste dar accepta posibilitatea producerii ei. Gradele intentiei directe: intentia directa se poate manifesta in anumite grade in fctie de timpul care se scurge de la nasterea ideii infractionale si luarea hotararii de a sav infract si pana la inceperea executiei actiunii astfel in LP se vorbeste de intentia obisnuita prezenta la majoritatea infractiunilor.3 Intentia spontana sau repentina: e cea care se naste in stare de puternica tulburare sau emotie a infractorului determinata de o provocare a victimei cunoscuta ca scuza provocarii circumstantei atenuanta.4 Intentia premeditata: consta in o chibzuinta mai indelungata decat cea obisnuita si o stare de relativ calm, cu privire la actiune, timp, loc, mod de comitere si trecerea unui timp mai indelungat de la luarea hotararii pana la punerea ei in executare. Culpa: e a 2a forma a vinovatiei, mai usoara in grad ca si intentia. Fapta e sav din culpa cand infractorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind fara temei ca nu se va produce (culpa cu prevedere); sau infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada (culpa fara prevedere). Posibilitatea de prevedere trebuie sa fie generala- adica orice persoana aflata in ac situatie sa fie capabila sa prevada urmarea care se va produce. Sau in cazul fortuit , de ex. Albina musca in timpul condusului soferul face accident. 5. Intentia depasita: e o forma mixta de vinovatie si exista cand autorul prevede rezultatul actiunii sale pe care-l doreste dar se produce un rezultat mai grav pe care nu l-a prevazut insa trebuia si putea sa il prevada deci intentia directa initiala a faptuitorului a fost depasita datorita producerii rezultatului mai grav ca urmare a suprapunerii unei culpe cu neprevedere.

Infractiunea

Infractiunea: art 17 e fapta care prezinta pericol social, sav cu vinovatie si prevaz de LP. Cele 3 trasaturi ale infract: 1. Pericolul social: rezulta din atingerea adusa valorilor sociale ocrotite de LP ca urmare a sav faptei prevaz de LP. Fapta care prezinta pericol social in intelesul LP este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile sociale aratate de art 1 cp (ro, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile ac). Peruicolul social e legal,stabilit prin norma de incriminare pt fiecare tip de infract si e reflectat in sanct legala ca specie si limite.legiuitorul stabileste gradul pericolului social in raport cu importanta valorilor sociale vatamate sau puse in pericol. Pericolul social e si concret, determinat de fapta concreta. Instanta de judecata reflecta in stabilirea sanctiunii aplicata, pericolul social concret difera in cadrul aceluiasi tip de infract de la o fapta concreta la alta. La stabilirea in concret a gradului de pericol soc se tine seama de modul si mijloacele de sav a faptei, de scopul urmarit de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de persoana si conduita faptuitorului. Pt astfel de fapte procurorul sau instanta aplica una din sanc cu caracter administrativ: mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda de la 10-1000 lei. Vinovatia este o manifestare de constiinta si vointa care insoteste activitatea propriuzisa si consta in atitudinea psihica a faptuitorului fata de actiunea sau inactiunea sa, in sensul cunoasterii imprejurarii ca fapta e prevaz de LP ca produce urmari socialmente periculoase pe care le doreste sau le accepta ori manifesta o atitudine de usurinta sau nepasare ori nu prevede urmarile desi trebuia sa le cunoasca si sa le prevada. Vinovatia imbraca 2 forme principale: intentia si culpa.

Aplicarea legii penale in timp

Aplicarea LP in timp: 1. Princip activitatii LP: art10 LP se aplica infract sav cat timp ea se afla in vigoare. LP trebuie aplicata obligatoriu, imediat, integral si continuu. Nu se poate invoca necunoasterea LP deoarece nu este de presupus ca poate fi ignorata. In princip activitatii LP distingem 3 momente: intrarea in vigoare a LP (la 3 zile de la publicarea in mon of al ro sau la o data ulterioara prevaz in lege), durata de valabilitate a legii (perioada in care legea isi produce efectele) iesirea din vigoare a legii (momentul in care legea isi inceteaza efectele). Incetarea efectelor prin abrogare 1. Expresa cand noua lege prevede ca legea veche se abroga 2. Tacita cand legea noua reglementeaza in mod distinct realitatile juridico-sociale reglementate de legea veche. 3. Totala cand legea veche este abrogata in totalitate. 4. Partiala cand se abroga unul sau mai multe articole din lege. Desuetitudinea: neaplicarea unei legi datorita faptului ca au incetat conditiile social- juridice pe care acea lege le reglementa. 2. Princip neretroactivitatii legii: art1 cp LP nu se aplica faptelor care la data la care au fost savarsite nu erau prevaz ca infract. Ac princip constitue o garantie a libertatii cetatenilor care nu pot fi obligati sa respecte o dispozitie care nu era in vigoare in momentul comiterii faptei si ca atare nu pot fi trasi la rasp pen. 3. Extraactivitatea penala: o lege pen extraactiveaza cand isi produce efectele peste limitele ei active. Daca in LP sunt raporturi pen anterioare intrarii ei in vigoare, ea va retroactiva, iar daca se ref la raporturi pen anterioare iesirii din vigoare ea va ultraactiva. Nu se pot combina dispozitiile din 2 legi pt a creea o a 3a. Retroactivitatea: art 12 LP nu se aplica faptelor sav sub legea veghe daca nu mai sunt prev de legea noua. Toate consecintele pen ale hot judecatoresti inceteaza prin intrarea in vigoare a legii. LP care retroactiveaza poate sa discrimine fapte sau sa prevada sanctiuni mai usoare. Ultraactivitatea LP: art 16 LP temporara se aplica infract sav in timpul cand ea era in vigoare iar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in ac interval de timp. 4. Princip aplicarii LP mai favorabile: prev in constitutia ro. In cazul in care de la sav infract si pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe LP , se aplica Lcea mai favorabila. Cand L anterioara e mai favorabila pedepsele complementare care au corespondent in LP noua se aplica in continutul si limitele prevaz de ac, iar care nu mai sunt prevaz de LP noua nu se mai aplica. 1.Aplicarea obligatorie a LP mai favorabile: art 14 a) Daca dupa ramanerea definitiva a hot de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege mai usoara, sanctiunea aplicata daca depaseste maximul special prevaz de LP noua pt sanct sav se reduce la ac maxim. B) daca dupa ramanerea definitiva a hot de condamnare la detentiune pe viata si pana la executarea ei a intervenit o lege care prevede pt aceasi fapta pedeapsa inchisorii se inlocuieste cu maximul inchisorii prevazut de L pt fapta. C) daca Lnoua prevede in locul inchisorii numai amenda, pedeapsa se inlocuieste cu amenda fara a putea depasi maximul special prevazut de L noua, tinandu-se seama de partea executata din pedeapsa inchisorii, se poate inlatura in tot sau in parte executarea amenzii. Pedepsele complementare neexecutate si neprevazute de L noua nu se mai executa iar cele ce au corespondent in L noua se executa in continutul si limitele L noi. D) cand o dispozitie din L noua se ref la pedepse definitiv aplicate se va tine seama in cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a acesteia de pedeapsa redusa potrivit dispozitiilor alineatelor precedente. 2. Aplicarea facultativa a LP mai favorabile: cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii a intervenit o L care prevede o pedepsa mai usoara iar sanct aplicata este mai mica decat maximul prevaz de L noua, tinandu-se seama de infract sav, de persoana condamnata, de conduita acestuia dupa pronuntarea hot sau in timpul executarii pedepsei si de timpul cat a executat din pedeapsa se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei.

Aplicarea legii pen romane in spatiu

Aplicarea legii pen romane in spatiu: 1. Principiul teritorialitatii: art3cp. Are importanta locul comiterii faptei. Lp apara in egala masura toate persoanele aflate pe ac teritoriu indiferent daca au cetatenie ro sau straina, ori sunt fara cetatenie. Teritoriul art 142e intinderea de pamant si ape cuprinse intre frontiere cu subsolul si spatiul aerian, marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian al ac. Efectul LP se extinde si la infract comise pe o nava sau aeronava romana.infract se consid sav pe teritoriul tarii, si cand pe ac teritoriu s-a efectuat un act de executare ori s-a produs urmarea infract. In dr pen ro raportat la locul savarsirii infract este adoptat criteriul ubicuitatii acordandu-se imporanta egala atat actului de executare cat si urmarii infract, pt ca reprez un tot indivizibil.ex impuscare in ro, moare in hu. 2, Principiul Personalitatii LP: art4cp LP se aplica infract sav in afara teritoriului tarii daca faptutorul este cetatean ro sau neavand nici o cetatenie dar domiciliaza in ro. Conditii fapta sa fie sav in afara teritoriului ro, infractorul sa fie ro sau apatrid cu domiciliul in ro, fapta sa fie prevazuta de LP ro. 3. Principiul Realitatii: art5 cp LP se aplica infract sav in afara teritoriului ro contra statului ro sau contra vietii unui cetatean ro, ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii mintale unui cetatean ro cand sunt sav de un cetatean strain sau de un apatrid care nu domiciliaza in ro. Punerea in miscare a actiunii pen se face numai cu autorizarea in prealabil a procurorului general. 4. Proncipiul Universalitatii: art6 LP se aplica daca fapta este prev ca infract si de LP a tarii unde a fost sav si faptuitorul se afla in ro. Exceptii apl LP in spatiu: 1. Imunitatea de jurisdictie penala:art8 LP nu se aplica infract sav de reprez diplomatici ai statelor straine. Fapta sav de ac pers ramane infract, deci imunitatea nu e absoluta. 2. Extradarea este actul juridic international bilateral prin care statul pe teritoriul careia s-a refugiat un infractor il remite altui stat in vederea judecarii sau pt a executa o pedeapsa. Participa statul solicitat(statul pe teritoriul careia se afla infractorul) si cel solicitant. Extradarea e de 2 tipuri: activa statul cere remiterea unui infractor si pasiva statul remite infractorul. Sunt persoane ce nu pot fi extradate: romanii, cei care au azil in ro, care au imunitate de jurisdictie in ro, pers straine citate. Cetatenii ro pot fi extradati : in vederea efectuarii urmaririi pen si a judecatii daca statul solicitant da asiguarari considerate ca suficiente ca in cazul unei condamnari la o pedeapsa privativa de libertate persoana extradata va fi transferata in vederea executarii pedepsei; persoana extradata domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare; pers extradata are si cetatenia statului solicitant; pers a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al uniunii europene daca statul solicitant este si el membru

Principiile fundamentale ale dreptului penal

Principiile de baza ale dr pen: P. Legalitatii: in domeniul dr pen intreaga afinitate se desfasoara in baza legii si in conformitate cu aceasta. El constitue o garantie a libertatii persoanei impotriva abuzului si arbitrarului din cadrul aparatului judiciar. Legalitatea e privita din 2 p.d.v.: legalitatea incriminarii si a pedespsei: legea prevede care fapte constitue infractiuni, pedepsele care se aplica infractorilor si masurile care se pot lua in cazul savarsirii ac fapte. Deci, nu se pot aplica alte pedepse sau masuri decat cele prev de LP, in limitele sau conditiile stabilite de ea. Legalitatea raspunderii penale: infractiunea este singurul temei al raspunderii penale. Daca fapta prev de LP nu constitue infract sau nu intruneste elementele constitutive ale ac nu va exista nici rasp pen, iar actiunea pen nu va fii pusa in miscare, sau daca a fost pusa nu va mai putea continua. P. Caracterului Personal al Raspunderii Penale: numai infractorul poate fi tras la raspundere pen, inseamna ca pedeapsa i se poate aplica numai celui care a sav infract. In cazul rasp pen a persoanelor juridice pe langa rasp acesteia intervine si rasp efectiva a pers fizice care a sav infract. P.Indivizualizarii Rasp.Pen: presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de dr pen in fctie de gravitatea faptei sav, periculozitatea infractorului si necesitatile de indreptare ale acestuia. Individ poate fi : legala: o face legiuitorul prin prevederea in norma de incriminare a speciei si a limitei speciale ale pedepsei. Judiciara: o face instanta de judecata prin stabilirea si aplicarea pedepsei concrete in cadrul limitei legale in fctie de gr de pericol al fiecarei fapte in parte. Administrativa: are loc in cursul executarii pedepsei in fctie de specificul infract si persoana infractorului. P. Umanismului dreptului