Structura –Elementele Infractiunii:

Structura –Elementele Infractiunii: 1. Obiectul Juridic: e format din valorile sociale existente in cadrul relatiilor sociale prevazute in normele din partea speciala a cp si in alte legi, valori care sunt lezate prin diverse actiuni sau inactiuni periculoase. Ob jurid sta la baza determinarii speciei si gradului de pericol soc legal al infract constituind sistemul principal de sistematizare a partii speciale a cp. Categoriile ob jurid sunt: ob jurid general: e format din totalitatea valorilor din cadrul relatiilor soc ocrotite de dr pen. Ob jurid generic: format din valorile existente in cadrul relatiilor sociale de aceasi natura, ocrotite de dr pen si care pot fi lezate numai prin anumite actiuni sau inactiuni. El e comun pt o an grupa de infact (infract contra persoanei, patrimoniului) ob jurid specific: se ref la valoarea contra careia se indreapta actul infractional, caracterizata prin trasaturi proprii care servesc la individualizarea unei infract in cadrul aceleiasi grupe de infract (infract de furt se deosebeste de cea de talharie desi fac parte din grupa de infract contra patrimoniului). In fctie de infract sav care poate leza cel putin 2 valori ocrotite de aceasi norma pen ob jurid specific poate fi: complex cand e format din cel putin 2 valori diferite ocrotite prin aceasi norma pen care trebuie lezate prin actiuni separate pt ca infract sa se consume. E vb de infract complexe care au un ob jurid specific direct si unul indirect. (infract de talharie are ca ob jurid specific direct valoarea patrimoniala lezata iar ca ob indirect valoarea referitoare la integritatea corporala). Exista sit cand infract are un ob multiplu cu toate ca ea nu e complexa. (delapidare). 2. Obiectul material: e constituit din lucru sau fiinta care incorporeza unele valori ocrotite de LP si asupra carora se indreapta actiunea sau inactiunea. E intalnit numai la infract materiale (furt). Infractiunile de rezultat au si obiect juridic si ob material, pe cand infract de pericol au numai ob juridic. Ob juridic e format din valorile ocrotite de LP pe care primul le incorporeaza. Subiectii infractiunii: sb activ al infract: e faptuitorul: -trebuie sa fi implinit 14 ani, pana la acea varsta minorul nu raspunde dpdv pen existand o prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului. Intre 14-16 ani minorul rasp pen numai daca se dovedeste ca a sav fapta cu discernamant. Minorul care a implinit 16 ani rasp pen cu conditia sa nu se fi dovedit ca a comis fapta fara discernamant. Discernamantul este capacitatea bio-psihica a persoanei de a-si da seama de natura actiunii sau inactiunii intreprinse si de urmarile ei socialmente periculoase, este atitudinea unei persoane de a intelege natura si urmarile faptei pe care le savarseste. – libertatea de vointa si de actiune: persoana a actionat in mod liber fara nici o constrangere potrivit propriei sale convingeri si hotarari. Persoana juridica: art 19 indice 1 pers juridice cu exceptia statului, autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul dreptului privat raspund pt infract sav in realizarea obiectului de activitate sau in interesul sau in numele persoanei juridice. Rasp pen a persoanei juridice nu inlatura rasp pen a pers fizice care a contribuit la sav infract. Exista situatii cand legea cere sb activ sa aiba o anumita calitate ceruta in mod expres de norma de incriminare pt a realiza infract in forma de baza sau in forma calificata. (infract de pruncucidere solicita sb activ calitatea de mama). La ac ipostaze avem de a face cu un sb activ special sau calificat, iar calitatea trebuie sa existe in mod obligatoriu in momentul comiterii infractiunii. Sb pasiv al infract: e persoana impotriva careia se indreapta actiunea sau inactiunea prevaz de LP. Poate fi statul sau orice persoana fizica sau juridica. Se mai numeste victima infract. Exista sit cand sb pasiv Lii permite o anumita calitate ce trebuie sa existe in momentul sav infract. In ac caz sb pasiv se numeste sb pasiv special. Latura obiectiva: consta in fapta omului indreptata impotriva valorilor sociale protejate de L, precum si urmarile socialmente periculoase produse de aceasta, intre ele existand un raport de cauzabilitate. Este formata din: -actiune- se intelege sav a ceva ce L interzice, incalcandu-se astfel o norma prohibitiva. – inactiunea- consta in abtinerea de a efectua o actiune pe care L o cere a fi infaptuita, incalcandu-se in acest fel o norma onerativa. – u.s.p.- este schimbarea produsa in realitatea inconjuratoare sau pericolul producerii unei astfel de schimabari, datorita actiunii sau inactiunii prev de LP. Ac schimbare se concretizeaza fie intr-un rezultat material fie intr-o stare de pericol.- raportul de cauzalitate care apare intre actiunea sau inactiunea infractionala care este cauza si usp care este efectul. Subelementele secundare ale lat obictive ale infract sunt imprejurarile legate de loc, timp, mod si mijloace de sav a infract, ele sunt prezente cu ocazia sav oricarei infract pt ca ac nu poate fi conceputa in afara locului sau a timpului, iar comiterea se face in anumit mod si cu anumite mijloace. Latura subiectiva: este complexul de procese psihice. Infract e insotita si de atitudinea psihica, adica un complex de procese psihice specifice vinovatiei care preced si insotesc actiunea sau inactiunea si usp. Ac procese psihice alcatuiesc latura subiectiva o infract care are ca subelement principal vinovatia si subelemente secunadare mobilul si scopul. Pt a exista vinovatie trebuie sa se constate discernamantul faptuitorului, sa fie sav cu intentie sau din culpa. Intentia: fapta e sav cu intentie cand infractorul: prevede rez faptei sale, urmarind producerea lui prin sav acelei fapte; prevede rez faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui. Modalitatile intentiei:1 intentie directa: exista at cand infractorul prevede uramarea faptei si doreste producerea ei. 2Intentia indirecta: cand infractorul prevede usp pe care nu o urmareste dar accepta posibilitatea producerii ei. Gradele intentiei directe: intentia directa se poate manifesta in anumite grade in fctie de timpul care se scurge de la nasterea ideii infractionale si luarea hotararii de a sav infract si pana la inceperea executiei actiunii astfel in LP se vorbeste de intentia obisnuita prezenta la majoritatea infractiunilor.3 Intentia spontana sau repentina: e cea care se naste in stare de puternica tulburare sau emotie a infractorului determinata de o provocare a victimei cunoscuta ca scuza provocarii circumstantei atenuanta.4 Intentia premeditata: consta in o chibzuinta mai indelungata decat cea obisnuita si o stare de relativ calm, cu privire la actiune, timp, loc, mod de comitere si trecerea unui timp mai indelungat de la luarea hotararii pana la punerea ei in executare. Culpa: e a 2a forma a vinovatiei, mai usoara in grad ca si intentia. Fapta e sav din culpa cand infractorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind fara temei ca nu se va produce (culpa cu prevedere); sau infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada (culpa fara prevedere). Posibilitatea de prevedere trebuie sa fie generala- adica orice persoana aflata in ac situatie sa fie capabila sa prevada urmarea care se va produce. Sau in cazul fortuit , de ex. Albina musca in timpul condusului soferul face accident. 5. Intentia depasita: e o forma mixta de vinovatie si exista cand autorul prevede rezultatul actiunii sale pe care-l doreste dar se produce un rezultat mai grav pe care nu l-a prevazut insa trebuia si putea sa il prevada deci intentia directa initiala a faptuitorului a fost depasita datorita producerii rezultatului mai grav ca urmare a suprapunerii unei culpe cu neprevedere.