sâmbătă, 5 noiembrie 2011
cugetari
vineri, 14 octombrie 2011
drept civil. drepturi rele curs nr 1
DREPT CIVIL. DREPTURI REALE.
PATRIMONIU. DREPTURI PATRIMONIALE.
PATRIMONIU: totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana, drepturi si obligatii ce au neaparat o valoare economica.
CREANTA: este dreptul pe care o persoana numita creditor il are de a cere executarea unei prestante ce reprezinta un element activ, iar obligatia debitorului de a executa, este elemental pasiv al elementului acestuia.
Art 31 Cod civil
(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia
(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectațiuni numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege
(3) Patrimoniile de afectațiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozițiilor titlului IV al cărții a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum și alte patrimonii determinate potrivit legii. Transferul intrapatrimonial
Latura active e compusa din valoarea tuturor drepturilor patrimoniale care apartin unor persoane. Latura pasiva e compusa din valoarea tuturor obligatiilor patrimoniale ce incuba unor persoane. Valoarrea tuturor obligatiilor reprezinta datorii evaluate in bani.
Universalitatea patrimoniului:
Art 541 Cod Civil
Art. 541. -
(1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună stabilită prin voința acesteia sau prin lege
(2) Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte. Regulile aplicabile drepturilor purtând asupra bunurilor
Art. 543. -
(1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile
(2) Sunt fungibile bunurile determinabile după număr, măsură sau greutate, astfel încât pot fi înlocuite unele prin altele în executarea unei obligații
(3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil. Bunurile consumptibile și bunurile neconsumptibile
Art. 544. -
(1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile
(2) Sunt consumptibile bunurile mobile a căror întrebuințare obișnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanței
(3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dacă, prin act juridic, i se schimbă întrebuințarea. Bunurile divizibile și bunurile indivizibile
Art. 545. -
(1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile
(2) Bunurile care nu pot fi împărțite în natură fără a li se schimba destinația sunt bunuri indivizibile
(3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil. Bunurile principale și bunurile accesorii
Art. 546. -
(1) Bunul care a fost destinat, în mod stabil și exclusiv, întrebuințării economice a altui bun este accesoriu atât timp cât satisface această utilizare
(2) Destinația comună poate să fie stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri
(3) Dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situația juridică a bunului principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a bunului principal
(4) Încetarea calității de bun accesoriu nu poate fi însă opusă unui terț care a dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal
(5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu îi înlătură această calitate
(6) Drepturile unui terț privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. SECȚIUNEA a 2-a Produsele bunurilor Produsele bunurilor
Inalienabilitatea patrimoniului:
Art. 28. -
(1) Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor
(2) Orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu. Limitele capacității civile
Art. 29. -
(1) Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege
(2) Nimeni nu poate renunța, în tot sau în parte, la capacitatea de folosință sau la capacitatea de exercițiu. Egalitatea în fața legii civile
Functiile patrimoniului:
Art 2324, 1593-1598
Drepturi reale principale:
Art. 551. - Sunt drepturi reale:
1. dreptul de proprietate;
2. dreptul de superficie;
3. dreptul de uzufruct;
4. dreptul de uz;
5. dreptul de abitație;
6. dreptul de servitute;
7. dreptul de administrare;
8. dreptul de concesiune;
9. dreptul de folosință;
10. drepturile reale de garanție;
11. alte drepturi cărora legea le recunoaște acest caracter. Formele de proprietate
Formele de proprietate:
Art. 552. - Proprietatea este publică sau privată. Proprietatea privată
Art. 553. -
(1) Sunt obiect al proprietății private toate bunurile de uz sau de interes privat aparținând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale
(2) Moștenirile vacante se constată prin certificat de vacanță succesorală și intră în domeniul privat al comunei, orașului sau municipiului, după caz, fără înscriere în cartea funciară. Imobilele cu privire la care s-a renunțat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobândesc, fără înscriere în cartea funciară, de comună, oraș sau municipiu, după caz, și intră în domeniul privat al acestora prin hotărârea consiliului local
(3) Moștenirile vacante și imobilele menționate la alin. (2), aflate în străinătate, se cuvin statului român
(4) Bunurile obiect al proprietății private, indiferent de titular, sunt și rămân în circuitul civil, dacă prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite și pot fi dobândite prin orice mod prevăzut de lege. Proprietatea publică
Art. 554. -
(1) Bunurile statului și ale unităților administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietății publice, însă numai dacă au fost legal dobândite de către acestea
(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispozițiile aplicabile dreptului de proprietate privată se aplică și dreptului de proprietate publică, însă numai în măsura în care sunt compatibile cu acesta din urmă.
Proprietatea publica:
Art. 554. -
(1) Bunurile statului și ale unităților administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietății publice, însă numai dacă au fost legal dobândite de către acestea
(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispozițiile aplicabile dreptului de proprietate privată se aplică și dreptului de proprietate publică, însă numai în măsura în care sunt compatibile cu acesta din urmă.
Art. 556. -
(1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege
(2) Prin lege poate fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate
(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată și prin voința proprietarului, cu excepțiile prevăzute de lege. Dobândirea dreptului de proprietate
drept penal 1. seminar 1
Drept penal 1
Sem 1
Definitie Dr penal:
Ramura sistemului romanesc de drept ce cuprinde totalitatea normelor juridice prin care se arata in ce conditii o fapta este infractiune, felul acestei infractiuni, sanctiunile care se aplica in cazul comiterii lor precum si raspunderea penala. Acest ansamblu de norme juridice este structurat intr-un sistem in jurul institutiilor fundamentale ale dreptului penal: infractiunea, raspunderea penala, sanctiunea penala.
Dreptul penal are 2 componente:
-Partea generala se refera la norma penala, infractiune, sanctiunile penale si raspunderea penala.
- partea speciala care defineste fiecare infractiune in parte.
Obiectul Dr penal:
Este format din raporturile sociale de aparare impotriva infractiunilor, raporturi care se nasc intre stat si infractor ca urmare a comiterii unei infractiuni in vederea tragerii la raspundere penala a acestuia prin aplicarea pedepselor sau a celorlalte sanctiuni penale.
Scopul Dr penal :
Este prevazut in art 1 din Codul penal, in sensul ca legea penala apara impotriva infractiunilor Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea Statului precum si Drepturile si Libertatile acestuia: Proprietatea si Intreaga ordine de drept.
criminologie curs nr 1
CRIMINOLOGIE CURS NR 1
CRIMINOLOGIA SI DOMENIUL SAU DE CERCETARE
Criminologia ca stiinta a aparut in sec al XIX odata cu publicarea monografiei medicului Italian Cezare Lomborzo “Omul delicvent’. Acesta este considerat a fi parintele criminologiei moderne.
A. Criminologia Clasica: are urmatoarele trasaturi:
-centrarea studiului criminologiei asupra faptelor comise
- considerarea liberului arbitru ca fundament al oricarei actiuni umane
-proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei
Formarea Criminologiei ca Stiinta:
A. criminologia specializata : studiile specializate aprofundate in domeniu celor 2 razboaie mondiale au determinat acumularea unor cunostinte privind fenomenul criminalitatii precum si un inceput de specializare pe plan professional.aceasta a determinat o desprindere a capitolelor care se ocupa de studiul criminalitatii din cadrul diferitelor discipline si formarea unei criminologii specializate ex: criminology, sociologie, psihologie
B. Criminologia generala:
Ulterior se produce o unificare a criminologiilor specializate intr-o criminologie generala. Pt a demonstra faptul ca criminologia este o stiinta de sine statatoare, facem referire la: obiectul propriu de studiu, scop, functii si metode de cercetare proprii.
Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta:
Particularitatile istorice privind procesul de formare a criminologiei au determinat pe planul obiectului de studiu o fragmentare a acestuia. Astfel, diferitele opinii privind obiectul criminologiei au fost clasificate in 2 grupuri: conceptii sectoriale si conceptii unificatoare. Conceptiile sectoriale au fost clasificate in : conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie fapta penala. Si, conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constitue infractorul. Si, conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il reprezinata criminalitatea ca fenomen global de studio.
Conceptiile de unificare. Se incearca o sinteza a conceptelor sectoriale prezentate mai sus care sa unifice pe planul obiectului de studiu problemele privind crima, criminalul si criminalitatea.
Obiectul generic al criminologiei il reprezinata criminalitatea ca fenomen social global. Fenomenul criminalitatii trebuie analizat dintr-o perspective sistemica fiind un ansamblu de elemente care se comporta ca un intreg cu proprietati si functii proprii, distinse calitativ de proprietatile elementelor component. Se considera ca obiectul criminologiei il reprezinta criminalitatea reala, infractiunea si relatia sociala fata de criminalitate.
1. Criminalitatea reala:
este un concept cantitativ care presupune totalitatea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu intr-o perioada de timp determinate.
Criminalitatea aparenta:
Cuprinde totalitatea infractiunilor semnalate sistemului justitiei si inregistrate ca atare.
Criminalitatea legala:
Reprezinta totalitatea faptelor penale pt care s-au pronuntat hotarari de condamnare ramase definitive.
Cifra neagra a criminalitatii:
Reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta.
Obiectul de studio al criminologiei se refera la criminalitatea reala.
2. Infractorul:
Strict juridic, infractorul este persoana care cu vinovatie savarseste o fapta sanctionata de legea penala.d.p.d.v. criminologic termenul de infractor are o semnificatie complete datorita conditionarilor bio-psiho-sociale care il determina pe om sa incalce legea. Criminologia a studiat si continua sa analizeze aceste coordonate pt ca au relevanta pt alegerea conduitei infractionale si trecerea la act.
3. Victima:
Lucrarile criminologice de data recenta au demonstrat ca exista relatii complexe intre faptuitor si victim, constatandu-se ca in producerea actului infractional contributia victimei nu poate fi exclusa din sfera unui model cazual complex. Pe de alta parte se sustine ca studiile de victimazare sunt importante in determinarea unei relatii sociale impotriva criminalitatii.
4. Reactia sociala:
Intervine atat antefactum prin programe de prevenire cat si postfacum prin infaptuirea justitiei, prin tratament, resocializare si reinsertia sociala a infractorului. Includerea relatiilor sociale in obiectul de studiu al criminologiei este determinata de necesitatea stabilirii nivelului de adecvare a acesteia la realitatea fenomenului infractional si la tendintele sale evolutive.
sâmbătă, 1 octombrie 2011
Ratiune versus emotii: abordarea analitica
Viata noastra este ghidata de 2 forte: ratiunea si emotiile. Va puteti dezvolta capacitatea de a folosi ratiunea pt a rezolva conflictele si problemele.
Primul pas este sa intelegeti care este natura problemei. Puteti face aceasta analizand situatia , propriile sentimente si propriul comportament. Inarmat cu cunostintele oferite de aceasta analiza, puteti invata sa va controlati reactiile, in loc sa va lasati controlat de ele.
Analiza stresului:
Exista persoane care isi iubesc profesia si muncesc din greu pt ca asta le face placere. Ei sunt supusi stresului, dar nu se simt epuizati aproape niciodata. Indivizii din cealalata categorie nu sunt motivati de entuziasm, ci de lucruri precum: sentimentul ca sunt in concurenta cu altii, presiuni legate de slujba, probleme cu bugetul, probleme familiale sau relationale, probleme financiare.
Ei sunt afectati de un stres negativ si sufera din cauza aceasta. Cunoastem cu totii oameni care:
- lucreaza tot timpul, de multe ori isi iau cu ei de lucru acasa, dar sunt suparati din cauza asta
-sufera de tulburari nervoase
-nu mananaca bine si nu fac corect exercitiile fizice
-nu-si iau niciodata liber cand sunt bolnavi
-rareori petrec timp cu familia
-nu stiu cum sa se relaxeze, sa se distreze sau pur si simplu sa nu faca nimic (de multe ori, recurg la sporturi competitive ca mijloc de "relaxare")
SUNTETI OBSEDAT DE MUNCA?
Sectiunea A
Raspundeti cu Da sau Nu
1. Sunteti intotdeauna punctual la intalniri?
2. Va simtiti mai bine atunci cand faceti ceva decat atunci cand stati degeaba?
3. Va organizati cu atentie hobby-urile?
4. Cand va implicati in activitati recreative, faceti aceasta impreuna cu colegii de serviciu?
5. Chiar si atunci cand sunteti presat, aveti grija sa va asigurati ca sunteti in posesia tuturor datelor necesare inainte de a lua o decizie?
6. Majoritaea prietenilor dvs lucreaza in acelasi domeniu?
7. Majoritatea lecturilor dvs sunt legate de profesie?
8. Stati sa lucrati pana tarziu mai des decat colegii dvs?
9. Cand serviti o cafea sau un cocktail la o petrecere, discutati despre chestiuni profesionale?
10. In visele dvs apar mai des conflicte legate de munca decat de familie?
11. Atunci cand va recreati depuneti la fel de mult efort ca si cand munciti?
12. Sunteti cuprins de neliniste in vacante?
13. Sotul sau sotia si prietenii va considera o persoana cu care te poti intelege usor?
Daca ati raspuns afirmativ la majoritatea intrebarilor de la 1-12 si negativ la 13, inseamna ca sunteti obsedat de munca, dar retineti ca aceasta nu e un lucru rau atata vreme cat nu va streseaza prea tare. Pt a descoperi daca "patima" dvs este o sursa de stres negativ, raspundeti la intrebarile din sectiunea B cu Da sau Nu:
Sectiunea B
14. Comunicati mai bine cu colegii decat cu sotul/a (prietenul/a cea mai bun/a)?
15. Va relaxati mai bine sambata decat duminica dupa-amiaza?
16. Lucrati in pat cand sunteti bolnav si stati acasa?
17. De obicei, va supara foarte tare cand ceilalti va fac sa asteptati?
18. Va treziti noaptea ingrijorat din cauza unor probleme profesionale sau familiale?
19. In practicarea unor sporturi de competitie, vi se intampla sa vedeti chipul sefului dvs?
20. Vi se intampla sa cnsiderati munca o metoda de a evita intretinerea unor s
3. Nu mananc si nu ma odihnesc bine?
4. Simt ca in conditiile date nu e nici o speranta de mai bine?
5. Ma plang tot timpul?
6. Mi se pare ca nimanui nu-i pasa de mine?
7. Ma simt aproape tot timpul suparat, frustrat sau furios?
8. La serviciu, ma simt supus presiunii si concurentei?
9. Orice fac nu e suficient?
10. Mi-e teama ca pot ceda in orice clipa?
Primul pas in rezolvarea problemei este sa analizati toate sursele de stres din viata dvs, pt a determina care dintre ele sunt pozitive si care negative. Apoi trebuie sa vedeti ce puteti face si ce nu puteti schimba. Parcurgeti urmatorul exercitiu:
Notati raspunsurile pe o coala de hartie. NU PARCURGETI EXERCITIUL MINTAL!
1. Pe o foaie de hartie scrieti toate lucrurile care va provoaca stres. Lasati spatiu intre ele. Incercati sa identificati cel putin 5 factori de stres.\
2. Pe o scara de la 1 la 10 (10 fiind valoarea cea mai inalta), determinati nivelul fiecarui factor de stres.
3. Determinati daca factorul de stres este pozitiv ( de ex: o nunta, o promovare, nasterea unui copil, o slujba noua) sau negativ (o purtare grosolana, condusul prin oras la ore de varf)
4. Alaturi de fiecare factor de stres, notati sentimentele pe care vi le trezeste situatia stresanta respectiva(furie, frustrare, fericire, frica)
5. Identificati care latura din viata dvs este cea mai afectata de fiecare dintre factorii de stres negativ (familiala, sociala, afaceri/profesie)
6. Pt fiecare factor de stres determinati daca:
a. sta in puterea dvs sa rezolvati problema - atunci notati cuvantul DA langa factorul respectiv
b. nu sta in puterea dvs sa schimbati situatia. Este in afara controlului dvs, nu puteti face nimic ca sa o schimbati- Notati NU langa factorul respectiv
Daca NU aveti posibilitatea sa faceti ceva in legatura cu o sursa de stres negativ, uitati de ea. Mental, aruncati problema la gunoi si nu mai pierdeti energie pretioasa gandindu-va la ea.
Daca AVETI posibilitatea sa schimbati situatia, ganditi-va ce veti face in legatura cu aceasta. Alcatuiti un plan de actiune.
vineri, 30 septembrie 2011
SUNTETI CONTROLAT DE STARILE DVS. DE SPIRIT?
O persoana este dificila cand comportamentul sau provoaca dificultati dvs si celorlalti.
EXEMPLU: Sa presupunem ca un client incepe sa zbiere la dvs, gata sa va faca praf in legatura cu un lucru pt care nu aveti nici o vina. Care ar fi reactia dvs fireasca?
1. Va aparati pe dvs sau firma pt care lucrati.
- atacul verbal al clientului face sa se declanseze mecanismuldvs de aparare. e posibil ca totul sa se transforme intr-un concurs de urlete. este o situatie in care ambii parteneri au de pierdut.
2. Comportamentul clientului va infurie, dar strangeti din dinti si va concentrati asupra solutiei.
chiar daca nu aratati, simtiti ca fierbeti pe dinauntru. daca il lasati pe celalalt sa isi verse furia pe dvs, mai tarziu va trebui s-o dati afara(unii striga la urmatoarea persoana pe care o intalnesc, conduc masina nebuneste sau poate isi bat cainele,etc). dvs alegeti daca acceptati sau nu furia celuilalt. daca o acceptati inseamna ca v-ati lasat controlat de situatie. aceasta reactie este negativa pt dvs. opriti-va si intrebati-va: pe cine e nervos clientul-pe mine sau pe situatie? de obicei pe situatie dar cum s-a intamplat sa fiti de fata ati devenit tina fustrarii si furiei clientului.
3. inainte de a raspunde, va acordati un scurt ragaz pt a intelege ca pe client il deranjeaza situatia, si nu dvs. prin urmare, nu e nevoie sa va aparati.
reactia ac este cea mai buna. ea opreste din start mecanismul defensiv. concentrati-va asupra problemei clientului, nu asupra propriilor sentimente. luati notite cand celalalt vorbeste. parafrazati-l in tot ce spune pt a va asigura ca ati inteles problema, dovedind astfel ca ati fost atent la tot. puneti intrebari..
EXEMPLU: Cum reactionati cand un coleg spune ceva ce va raneste sentimentele? va retrageti in sine si rumegati situatia fara sa faceti nimic? in loc sa petreceti timp in nefericire, mai bine invatati :
1. sa identificati ceea ce v-a provocat discomfortul
2. sa vorbiti imediat cu persoana care v-a suparat.
SENTIMENTE NEGATIVE:
furie, deprimare, rusine, jena, suferinata, nemultumire, disconfort, tensiune, agitatie, ranire, fustrare, gelozie, intimidare, ingrijorare, limitare, suspiciune, suparare, remuscari, vinovatie, a fi ignorat, inferioritate, a fi respins, tulburare, prostie, enervare, a fi emotiv, a fi ofensat, anxietate, dezamagire, nesiguranta, nervozitate, umilinta, tristete, stinghereala, ingrijorare, stanjeneala.
-observati-va reactiile fizice (pe care probabil le veti incerca atunci cand intalniti oameni care incearca sa va induca un sentiment mentionat in lista de mai sus) si intrebati-va daca reactia dvs nu este cumva exagerata. daca ajungeti la concluzia ca sentimentul dvs nu are o baza reala, inseamna ca ati avut o reactie exagerata. dezamorsati apoi reactia negativa. daca mintea dvs continua sa dea tarcoale incidentelor neplacute, amintiti-va ca astfel permiteti altcuiva sa va controleze viata, ar fi bine sa nu mai faceti asta!
-cand aveti o zi proasta, incercati sa adoptati o atitudine pozitiva si observati daca nu cumva aceasta schimba lucrurile.
-majoritatea oamenilor cred ca exista doar 2 feluri in care se pot proceda cu emotiile lor negative:
1. sa le reprime
2. sa le exprime exact asa cum le simt-adica intr-un mod negativ
cei mai multi dintre noi sunt constienti ca ambele metode pot avea efecte distructive.
Crizele de nervi. sunt izbucniri de furie copilaresti si necontrolate, ce pot fi declansate de orice- un eveniment recent, nesemnificativ sau ceva ce s-a intamplat cu mult timp in urma si persoana respectiva l-a tinut in ea.
Sarcasmul. cei care recurg la sarcasnm pt a-si exprima emotiile negative de obicei refuza sa infrunte direct cauza proastei lor dispozitii
Atitudinea imbufnata. oamenii imbufnati sunt gata sa arate ca sunt prost dispusi, dar refuza sa explice motivul.
joi, 22 septembrie 2011
CUM ARATA/ NU ARATA IUBIREA ADEVARATA...
Voi scrie doua liste .In ele veti gasi imagini a ceea ce implica si ceea ce nu implica o relatie minunata. Listele pot sa se largeasca cu afirmatii specifice relatiei dintre voi. Insist sa le parcurgeti de mai multe ori. Savurati-le. Lasati-le sa se infiltreze in inconstientul vostru. Cand terminati cu listele, va sugerez sa luati o pauza si sa reflectati asupra agitatiei din inima si sufletul vostru si frunzariti un timp paginile propriei vieti pt a descoperi de unde vin aceste sentimente. Dupa ce ati facut asta, spuneti-i si partenerului despre aceasta parte din voi. Impartasiti totul cu el. Astfel ia nastere intimitatea, apropierea. Conectarea unei inimi la o alta printr-o serie de lucruri marunte mareste iubirea.
LISTA I: Cum arata iubirea adevarata
STIU CA SUNT INDRAGOSTIT/A DE TINE PENTRU CA / DIN CAUZA CA/ ATUNCI CAND...
1. Obisnuiam sa ma infurii asa de tare pe tine pentru ca nu puneai niciodata capacul la nimic. Acum, cand ma intind sa iau sticla de suc si cade capacul, zambesc si imi zic: "Ah. A trecut pe aici. E prezent in viata mea. Cat ma bucur!"
2 Te privesc, dupa 20 de ani impreuna, si ma intreb cum de este totul la fel de interesant ca in prima zi cand ne-am cunoscut.
3. Cand sunt plecat cu afaceri si observ un cuplu de tineri indragostiti, vrajiti de magia dragostei, nu ma pot gandi decat la tine.
4. Te certi cu mine, uneori ma urasti, iar apoi te opresti si zambesti pentru ca ti-ai amintit cum te-am facut sa razi cand ai avut acel interviu si iti era asa de teama.
5.Pentru mine esti la fel de sexy ca in ziua cand te-am cunoscut, chiar si atunci cand suntem prea obositi ca sa mai facem dragoste.
6. Imi atragi atentia cand ma port prosteste.
7. Nu ai lua niciodata lectii de dans singura, dar ti-a placut la nebunie cand am mers amandoi la cursuri.
8. Consideri ca tot ce inseamna computer, fire, butoane sunt niste chestii ridicole si in secret ma placi pentru ca stiu sa folosesc si sa fac sa mearga toate aceste lucruri.
9.Cand faci haz, impreuna cu alti barbati, despre machiaj si hormoni, poti sa razi si in acelasi timp, sa le lasi o subtila impresie ca pentru tine aceste lucruri sunt la fel de importante precum fotbalul .
10. Esti sexy pentru ca nu te straduiesti sa fii.
11. Nu te plangi atunci cand te doare ceva.
12. Cand ma surprinzi lacrimand la sfarsitul unui film, te porti ca si cum nu ai fi observat nimic, desi eu stiu ca m-ai vazut.
13. Iti ia mult pana sa pleci la munca in toiul iernii cand sunt - 20 grade afara, iar eu sunt ingrijorat pentru ca-ti stiu sensibilitatea la frig, dar teama imi dispare cand, in timp ce intru in baie sa ma pregatesc si eu de plecare, dau de o infuzie ametitoare de parfum de femeie.
14. Intri intr-o incapere plina de oameni si incepi o conversatie, spargi gheata pt ca prezenta noastra sa fie acceptata, si sa ma incluzi si pe mine in conversatie atunci cand incep sa ma tem ca am devenit invizibil.
15. Ma lingusesti, ma flatezi si reusesti sa ma convingi sa accept slujba aceea de care nu ma credeam in stare si se dovedeste a fi meseria pe care o iubesc cel mai mult.
16. Ma contrazici la sange cand vine vorba despre valoarea pe care o are trasformarea unei case intr-un camin, si nu cedezi nici un pic pana cand eu nu sunt de acord si pana cand nu realizez ca este unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au intamplat.
17. Esti atat de ... femeie.
18. Stralucirea din ochii tai cand zambesti.
19. Mirosul tau.
20. Sunetul respiratiei tale in mijlocul noptii.
21. Cat de incantata ai fost cand ai castigat cursa aia pe care nu credeai ca esti in stare sa o castigi.
22. Cat de tare te sperie lucruri care pe mine nu ma sperie.
23. Ai atata grija de noi.
24. Imi adori catelul dupa ce ai crezut ca nu il vei putea suporta vreodata.
25. Te gandesti la copilul meu.
26. Copilul meu a plans in bratele tale.
27. Te-ai indragostit de visul meu inainte de a afla care e.
28. Niciodata nu mi-ai spus ca as avea nevoie de ajutor , dar ai stat alaturi de mine cat m-am zbatut sa gasesc ajutor.
29. Ai fost pregatita sa divortezi de mine.
30. Ai stat alaturi de mine la inmormantarea tatalui meu.
31. Dragostea ta pt apa, care pe mine ma inspaimanta.
32. Cea mai mare neliniste a ta vine din grija pt mine.
33. Rasul tau.
34. Felul in care ma atingi.
35. Achiti facturile si taxele si ai grija sa fie totul platit in casa.
36. Bunul tau gust.
37. Compasiunea plina de constiinciozitate fata de prietenii tai.
38. Tacerea ta.
39. Dezordinea si haosul pe care am invatat sa le tolerez.
40. Felul in care inca ma doresti.
41. Indiferent de cat de greu ne-a fost in acesti ani, mereu reusesti sa ma innebunesti de pasiune.
42. Mi te arati in momentele tale cele mai vulnerabile.
43. Esti atat de puternica.
44. Nu am fost niciodata la film cat am fost copil, iar tu ma duci mereu.
45. Nu am avut niciodata un camin iar tu mi-ai creeat unul.
46. Esti cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodata.
47. Ma consideri simpatic.
48. Adori fiecare centimetru din mine.
49. Ne place ceea ce suntem impreuna.
50. Imi place cum ne complectam reciproc.
LISTA II: Cum nu arata iubirea adevarata
ACEASTA RELATIE PARE DISTRUSA PT CA....
1. De 10 ani, nu pui niciodata capacul la nimic, si acum mai mult ca niciodata, nu suport asta. Cand ma intind sa iau sticla de suc, iar capacul cade ma enervez si ma intreb cum poti sa ma tot ignori cand ti-am spus de 1000 de ori sa nu mai faci asta, iar tu tot asa faci.
2. Te privesc acum, dupa 20 de ani, si ma intreb cum o sa mai rezist inca 5.
3. Cand sunt plecat cu afaceri si vad un cuplu de tineri indragostiti, vrajiti de magia dragostei, ii invidiez si ma gandesc ce bine ar fi sa am o aventura fierbinte doar de dragul de a o avea.
4. Te certi cu mine, uneori ma urasti si apoi imi spui ca nu gasesti nici un motiv pt care inca suntem impreuna.
5. Facem sex foarte rar, iar cand se intampla, nu e vorba decat de atat-de sex. In secret rasuflu usurat ca suntem prea obositi in majoritatea timpului.
6. Imi atragi intotdeauna atentia cand ma port prosteste.
7. Nu ai lua niciodata singura cursuri de dans, si cand, dupa ce te-am batut la cap, ai acceptat intr-un final, ai sabotat totul si nici macar nu ai incercat sa vezi cum e. M-am simtit dezamagit si stanjenit.
8. Consideri ca tot ce inseamna computere, fire, butoane sunt niste chestii ridicole.Le spui prietenilor tai ca sunt un "baietel" caruia ii place sa se joace cu butoanele.
9. Cand tu si ceilalti barbati faceti haz despre mahiaj si hormoni, spui ca "glumesti', dar prin mesajele non-verbale exprimi clar dispret.
10. Nu esti sexy pt ca te straduiesti prea mult sa fii.
11.Te porti ca un copil atunci cand te doare ceva.
12. Imi examinezi ochii ca o mama iscoditoare, bagacioasa, ca sa vezi daca am plans in timplu unui film, desi nu o fac, si in nici un caz nu as incerca asta in fata cuiva care m-a transformat in propriul "proiect emotional'.
13. Iti ia mult pana sa pleci la munca in toiul iernii, si in timp ce ma pregatesc si eu de plecare, nu ma pot gandi ca tare as vrea sa iti schimbi parfumul- nu il suport de 15 ani dar nu ti-am spus niciodata asta.
14. Intri intr-o incapere plina de oameni si incepi o conversatie, spargi gheata pt ca prezenta ta sa fie ca de obicei acceptata. De ce oare ma obosesc sa vin cu tine? Esti atat de nesuferita!
15. M-ai lingusit, m-ai flatat si ai reusit sa ma convingi sa accept slujba aceea de care nu ma credeam in stare. S-a dovedit ca eram capabil. Dar sa nu ai impresia ca ai vreun aport la succesul meu.
16. Ma contrazici la sange cand vine vorba de valoarea pe care o are transformarea unei case intr-un camin si nu cedezi nici un pic.Mda totul pare foarte dragut. Dar chiar era nevoie?
17. Esti atat de ... femeie incat nu mai suport.Chiar nu intelegi?
18. Acea stralucire in ochi cand zambesti te face sa pari prea afectata.
19. Mirosul tau m-a deranjat intotdeauna.
20. Nu poti sa faci ceva cu zgomotul respiratiei tale din mijlocul noptii?
21. Cat de incantata ai fost cand ai castigat cursa aia pe care nu credeai ca esti in stare sa o castigi. Bun, dar vei inceta vreodata sa te porti atat de copilareste?
22. Totul te sperie. Revino-ti!
23. Spui ca ai atata grija de noi, dar as prefera pt un timp sa ai mai bine grija de tine.
24. Faptul ca nu poti gasi in inima ta putina afectiune pt catelul meu nu e chiar asa o problema. Problema e ca nu mai ai nici un pic de afectiune pt mine.
25. Nu te gandesti niciodata la copilul meu.
26. Copiii mei nu te plac.
27. Mi-ai spus ca visul meu este irealizabil.
28. Ma bati la cap tot timpul pt ca beau. Mai bine ai cauta pe cineva care sa te ajute cu dependenta ta de "a cicali' lumea.
29. Esti prea dependenta ca sa divortezi vreodata
30. Ai venit cu mine la inmormantarea tatalui meu si tot timpul ai vorbit pe mobil.
31. Esti obsedat de apa.
32. Nu te mai ingrijora atat pt mine. Ai devenit nevrotica.
33. Rasul tau are nevoie de imbunatatiri.
34. Felul in care ma atingi ma face nervos.
35. Da, achiti facturile si taxele si ai grija de plati, dar asta e datoria ta.
36. Bunul tau gust nu este pe placul meu.
37. Consumi prea multa energie ajutandu-ti prietenii. Cu mine cum ramane?
38. Tacerea ta e semn ca ai o problema emotionala.
39. Dezordinea si haosul pe care le-ai creat te impiedica sa fii persoana de succes cu care am crezut ca m-am casatorit.
40. Felul in care inca ma doresti ma lasa rece.
41. Ne-a fost atat de greu in toti acesti ani, incat nu mai simt nimic pt tine.
42. Mi te arati in momentele tale cele mai vulnerabile. De ce faci asta? Vreau pe cineva puternic.
43. Te crezi o persoana atat de puternica.
44. Ma duci mereu la film. Nu am fost niciodata la film in copilarie. Restul copiilor se duceau. Parintii mei considerau filmele o pierdere de timp.Am invatat sa nu fiu frivol. Nu vreau sa vizionez filme.
45. Nu am svut niciodata un camin si nici acum nu simt ca as avea unul.
46. Ii aud pe oameni spunand ca sotul/ a le sunt cei mai buni prieteni. Cred ca se mint singuri.
47. Nu pari sa fii atrasa de mine.
48. Vreau sa fiu adorat de cineva.
49. Aratam bine in public.
50. Suntem mult prea diferiti.